Am luat decizii importante la beție

facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailfacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Ca toate ideile bune și aventurile despre care merită să povestești, am început asta cu o halbă de bere în mână și o țigară aprinsă, precedate de altele și urmate de încă alte câteva. Cu alte cuvinte, am luat decizii importante la beție!

Eram 3 mai avântați într-un mare grup de (să fi fost vreo) 20. 17 își vedeau de berea lor și a colegilor mai apropiați, noi, aștia 3, cuceream lumea: „Băi, gata! Ne lăsam de fumat! Dăm o grămadă de bani pe tigări, suntem mai buni de atât, ne lăsăm după seara asta și facem un blog și scriem prin ce trecem să îi ajutăm și pe alții, bla bla super, bla bla suntem cei mai tari, bla bla, dar în weekend eu am un botez, cred că nu o să pot acolo fără să fumez, lasă de luni, bla bla, ce tare!”.

Ne-am despărțit în noapte vineri cu clasicul „Deci, gata, da?” și curaj de bețiv și am parcurs, semi-împleticit, primii pași de nefumători. Aplauze, vă rog!

Cruda realitate

De parcă nu-s zilele de luni destul de dureroase, mă duc, ca de obicei, la birou, la cafea și la fumoar (pentru nefumători, asta e un traseu la fel de firesc ca alarma, baie, cafea). Nu renunțasem la idee, dar mai aveam țigări în al treilea pachet de după vineri seara și doar nu era să le irosesc!?

Ai mei, bărbați de cuvânt, îmi dau lovitura de grație: eu nu mai fumez de vineri seară, spuse Bogdan, eu de duminică, spune Ionuț. Pfoa, la dracu’, chiar o luăm în serios, nu pot să nu mă țin de plan! Fumez două țigări, împrumut alte două (adică le dau, că-s darnica) și păstrez una de „trofeu” pentru acasă. Asta e tentația căreia aveam să nu îi cedez, adevăratul test de voință, accesibilă, mereu la îndemână, dar pe care ALEG EU să nu o fumez! Psihologie, frate!

Ei, bine, e întreagă. Au trecut exact 11 săptămâni și 4 zile și…e bine. V-aș arăta frumoasele rezultate centralizate într-o aplicație, dar my reliable iPhone zace în service de câteva zile, așa că am pierdut „realizările”, dar știu că sunt „nefumător începător”, că am economisit 1174,5 lei și NU am fumat 1620 de țigări. Tare, nu?

2 luni și jumătate și 5 kg mai târziu (mda, se întâmplă, citiți mai multe în Dramele) am cosiderat că am scăpat de riscul de a cădea în păcat și că am adunat destul material de împărtășit cu cine vrea să facă ca noi (suntem încă noi; chiar dacă bărbații hotărâți au mușcat din…tigară și se mai luptă cu viciul, susțin în continuare proiectul și abia aștept să vă scriu și poveștile lor).

Pe curând.

Știți cu siguranță oameni pe care îi va ajuta să scrie și să citească despre ce înseamnă să îți trăiești viața fără tigări și fără fumuri. Spuneți-le și lor despre proiectul Viața fără Țigări. Mulțumesc!

facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailfacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Write a Reply or Comment

Your email address will not be published.